Sun Home
Abstract

Activitatea antioxidantă a haematococcus pluvialis la diferite etape ale ciclului vital in prezenţa compuşilor coordinativi ai Co cu bazele Schiff
Sunt expuse rezultatele şi analiza modifi cării nivelului de productivitate şi activitate antioxidantă a microalgei verzi Haematococcus pluvialis la diferite etape ale ciclului vital la acţiunea unor compuşi coordinativi ai Co cu bazele Schiff. Fiecare etapă de creştere şi dezvoltare a hematococului are specificul său al activităţii biosintetice, şi respectiv formează un răspuns individual la acţiunea compuşilor coordinativi introduşi în mediul de cultivare. Acest răspuns individual este determinat de productivitatea microalgală, conţinutul de carotenoizi, precum şi de activitatea antioxidantă a extractelor etanolice specifice tipului corespunzător de biomasă.

Cernoziomul – solul garniţelor
Pădurile de stejar pufos – gârniţele prezintă formaţiuni ecologic specifi ce care necesită măsuri efi ciente de protejare. În condiţiile de stejar pufos atît la periferia Codrilor cît şi în Câmpia de Sud a Moldovei s-au format soluri de tip cernoziom. Geneza solurilor este condiţionată de componenţa specifi că a vegetaţiei gârneţelor, cu participarea intensă a erbaceelor.

Efectorii sintezei catalazei ca factori reglatori ai activităţii biosintetice a micromicetei Penicillium funiculosum CNMN FD 11
A fost studiat efectul unor substanţe ce produc deteriorarea structurii şi funcţiei membranei celulare (nistatina, alcoolul polivinilic, metanolul, etanolul), agenţilor tensioactivi (Tween – 20, Tween – 80, Triton 305) şi 2-4 dinitrofenolului asupra activităţii catalazei şi randamentului biomasei micromicetei Penicillium funiculosum CNMN FD 11. S-a constatat că suplimentarea mediului nutritiv cu etanol în concentraţie de 600 mM, Triton 305, Tween 20, Tween 80 în concentraţie de 1-5 mM sporeşte activitatea catalazei de 1,4 – 1,5 ori.

Efectul unor surse de carbon şi azot asupra acumulării biomasei, carbohidraţilor şi mananilor la tulpina de levuri saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-18
Sunt descrise efectele infl uenţei diferitor surse de carbon (glucoza, zaharoza, fructoza, manoza, melasa, etanol) şi azot (sulfatul de amoniu, hidrogenofosfatul de amoniu) asupra acumulării mananilor la tulpina de levuri Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-18. În rezultatul studiului a fost argumentată oportunitatea suplimentării mediului de nutriţie YPD cu glucoză în concentraţii de 3...5% şi hidrogenofosfat de amoniu în concentraţii de 0,1...0,4%.

Evaluarea condiţiilor agrometeorologice de formare a productivităţii viţei de vie pe teritoriul Republicii Moldova
Schimbările climatice regionale, care se caracterizează printr-un ritm destul de pronunţat, necesită evaluarea noilor condiţii agrometeorologice de formare a productivităţii culturii viţei de vie, informaţie ce la momentul actual lipseşte. Analiza datelor ce caracterizează regimul termic pentru o perioadă de mai mult de un secol demonstrează, că în perioada contemporană (1980-2010), temperatura din lunile de iarnă (ianuarie, februarie) şi de la începutul primăverii (martie), au determinat creşterea valorică a temperaturii medii anuale pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta a contribuit la micşorarea perioadei de iernare a viţei de vie creîndu-se posibilitatea extinderii spre nord a arealului ei de cultivare. Potrivit rezultatelor obţinute, în primul deceniu al secolului XXI (2000-2010) chiar şi în partea de nord a republicii (Briceni) temperatura medie anuală depăşeşte 9,0˚C,ceea ce indică la favorabilitatea cultivării unor soiuri de viţă de vie în această regiune. Dar, în acelaşi timp, este importantă şi evidenţierea diferenţierilor spaţiale în manifestarea îngheţurilor periculoase, deoarece acestea ar putea limita cultivarea culturii date. Rezultatele obţinute denotă o diferenţiere spaţială de două săptămîni - informaţie utilă de care trebuie să se ţină cont la amenajarea terenurilor.

Evaluarea convenţională a acurateţei tematice a hărţii FAO „acoperirea/utilizarea teritoriului Republicii Moldova”
În cadrul studiului s-a evaluat, în mod convenţional (cu utilizarea matricei), acurateţea tematică a hărţii FAO „Acoperirea/utilizarea teritoriului Republicii Moldova”. Evaluarea acurateţei s-a făcut în baza a 5501 probe punctiforme, distribuite în mod aleatoriu stratifi cat în cadrul hărţii, care au fost verificare cu datele de referinţă (reprezentate, în principal, de imagini ortofoto cu rezoluţia de 20-40 cm). Cu toate că şaptezeci de procente din suprafaţa hărţii este ocupată de tipuri de acoperire/utilizare a terenului cu un nivel al acurateţei de peste 60%, acurateţea totală a hărţii este nesatisfăcătoare, alcătuind doar 44%. În cadrul articolului se discută despre natura, frecvenţa şi magnitudinea erorilor privind cartarea tipurilor de acoperire/utilizare a teritoriului ţării la diferite niveluri taxonomice de clasificare.

Evoluţia calităţii factorilor de mediu in ariile naturale protejate de stat (monumente naturale hidrologice)
În articol sunt prezentate rezultatele privind parametrii de calitate a apei din Izvoarele înregistrate ca Monumente Naturale Hidrologice (MNH), incluse în lista Fondului Ariilor Naturale Protejate de Stat (ANPS), amplasate în teritoriile administrative ale raioanelor Ocniţa, Drochia şi Donduşeni. Evaluarea componenţei chimice a apei MNH investigate denotă, că în toate cazurile apa este de tipul HCO3-SO4 după anioni, iar după cationi în 80% apa este de tipul Ca-Mg-Na şi Mg-Ca-Na. Ttipul Mg–Ca şi Na-Mg se atestă în 20% din probe. Concentraţia NO3 - în apa izvoarelor este sub limita admisă pentru apa de consum. Studiul diversităţii biologice în teritoriul MNH denotă că, Specia cocoşarul, Turdus pilaris este semnalată ca specie clocitoare pentru prima dată în Republica Moldova, până acum considerată doar “oaspete de iarnă”. Sectorul împădurit din preajma Izvorului din s. Ocniţa, r-nul Ocniţa (propus de noi pentru a fi inclus, ca MNH în Lista ANPS), este unicul habitat de cuibărire a acestei specii, depistat până acum din ţară. Acest sector mai este populat şi de 35 specii de insecte, printre care o specie rară de fl uturi - fl uturele Callimorpha quadripunctaria (Arctiida Hera). Pentru cele 8 MNH studiate au fost elaborate paşapoartele ecologice.

Factorii genetici implicaţi in controlul transgresiilor elementelor de productivitate la Triticum aestivum L
În lucrare sunt prezentate date cu privire la potenţialul transgresiv al unor caractere valoroase ce reprezintă elemente de productivitate la grâul comun de toamnă. S-a elucidat modul de moştenire a caracterelor la generaţia F1 şi gradul de implicare a efectelor genice în heritabilitate. Pentru greutatea boabelor per spic, s-a constatat asocierea puternică a gradului şi frecvenţei transgresiilor pozitive cu epistaziile aditiv-dominante şi dominantdominante.

Genotipuri de Hyssopus officinalis l. cu conţinut şi componenţă diferită a uleiului esenţial
Genotipuri de Hyssopus offi cinalis L., forma cyaneus, f. ruber şi f. albus au fost evaluate. În condiţii de secetă indicii caracterelor cantitative, ce infl uenţează direct productivitatea au valori mai ridicate la genotipurile ce aparţin f. ruber şi f. cyaneus. Genotipurile au un conţinut diferit, dar foarte înalt de ulei esenţial: f. ruber - 2.531, f. cyaneus - 1.877, iar f. albus - 1.434% (s.u.). Analiza GC-MS a uleiului esenţial a identifi cat 30-38 componenţi la diferite genotipuri, componenţii majori fi ind pinocamfona în formele trans(-) iso şi cis. La f. cyaneus cis (-)pinocamfona se conţine 51.77%, trans(-) iso pinocamfonă - 6.70%; la f. ruber - 66.94% pinocamfonă, 33.31% trans(-)iso pinocamfonă şi 33.63% –cis(-) pinocamfonă; f. albus - 61.1% trans(-) iso- şi 2.15% cis(-)pinocamfonă, urmate la toate genotipurile de β-pinen (f. cyaneus, 8.49%, f. albus, 7.38%, f. ruber , 4.15%) şi β-felandren, de la 3.64% la genotipul f. ruber până la 6.79% la genotipul f. albus. Componenţii minori au concentraţii diferite, unii fi ind prezenţi în uleiul numai al unui sau a două genotipuri.

Influenţa dietei fără glucide in perioada ontogenezei postnatale timpurii asupra absorbţiei monozaharidelor in intestinul subţire
În experienţele in situ pe şobolani – masculi s-a determinat că dieta fără glucide pe parcursul a 6 săptămâni, începând nemijlocit cu momentul trecerii la alimentarea definitivă, duce la o scădere bruscă a absorbţiei glucozei, condiţionată de scăderea esenţială a efectivităţii activităţii sistemei ei active de transport Na - dependente, şi de asemenea la absenţa totală a transportării fructozei în intestinul subţire şi este premiza principală de dezvoltare a malabsorbţiei monozaharidelor pe tot parcursul vieţii.



Page 1 from 3

Сurrent edition

journal